Anul viitor,1600 de angajati BCR vor ramane fara slujba

Tomas Spurny, expertul în restructurare angajat de austriecii de la Erste să redreseze BCR, a făcut publice ţintele dure ale planului său de transformare a celei mai mari bănci din România: 1.600 de posturi trebuie să dispară, iar 64 de unităţi vor fi închise până la sfârşitul trimestrului I din 2013 pe lângă cele 47 lichidate deja.
 
El va încerca să-i convingă pe sindicaliştii din bancă să accepte această diminuare drastică de personal susţinând că astfel poate fi securizat viitorul celor 7.500 de angajaţi care vor rămâne. BCR avea pierderi de peste 172 mil. euro la sfârşitul lunii septembrie, iar Spurny şi echipa lui s-au angajat să readucă banca pe profit de anul viitor.

"Nu este vorba că aşa vreau eu sau altcineva. Este vorba despre o realitate pe care trebuie s-o acceptăm: nu mai putem susţine actuala bază de costuri. Suntem într-o cursă pentru a acomoda şi managementul riscului, şi nevoile de capital, şi neperformantele. Asta e situaţia", afirmă Spurny.
De când au preluat grupul BCR în urmă cu 7 ani, austriecii au ajustat treptat personalul, ajungând la circa 9.100 faţă de 13.500 la nivelul anului 2006. În schimb, până acum nu au fost nevoiţi să taie reţeaua, care ar urma să coboare sub pragul de 600 de unităţi.



Sursa:www.zf.ro

Robotii ne vor fura slujbele

Roboţi chelneri, roboţi hamali, roboţi menajeri, roboţi bucătari, mecanici, sudori; în curând, roboţi-şoferi şi roboţi-chirurgi – oare se va mai găsi ceva de făcut şi pentru om, în viitor?

Nu este un fenomen nou, totuşi. A început de mult, din epoca industrială, şi a fost foarte vizibil atât în uzine, cât şi în agricultură. O secerătoare mecanică, ataşată la un tractor, condus de un singur om, putea face într-o singură zi treaba a câteva zeci de secerători. O singură maşină, anume proiectată, făcea mii de piese identice, în ritm rapid şi constant. Câteva războaie de ţesut automate scoteau mii de metri pătraţi de pânză într-o zi - mai mult decât ar fi putut face sute de lucrători.

Totuşi, multă vreme, mecanizarea n-a reuşit să acopere necesităţile unei societăţi în plină dezvoltare. Se găseau încă destule slujbe pentru oameni, pe măsură ce sectorul serviciilor şi al comerţului se dezvoltau, absorbind forţa de muncă rămasă vacantă în urma ocupării de către maşinării a numeroase "posturi" din agricultură şi industrie.

Dar pe măsură ce ritmul mecanizării/automatizării creştea, oamenii au început să se teamă că vor fi depăşiţi de maşini în competiţia pentru locurile de muncă. În 1930, economistul John Maynard Keynes avertiza asupra apariţiei unei noi maladii sociale, pe care el o numea "şomaj tehnologic", termen ce definea o situaţie îngrijorătoare: ritmul în care economia reuşea să creeze noi locuri de muncă era mai lent decât ritmul în care locurile de muncă se împuţinau din cauza automatizării.

Munca într-un call center , de exemplu, părea a fi pe vecie destinată oamenilor; în fond, era nevoie să vorbeşti, să asculţi, să răspunzi… Iar aşa ceva nu pot face decât oamenii, nu-i aşa? Nu, nu mai e aşa, de când cu dezvoltarea - într-un ritm halucinant -, a tehnologiilor de recunoaştere a vocii, cu care pot fi înzestrate sistemele automate care, într-o bună zi, ne-ar putea lua locul, într-un call center populat numai de roboţi.

În radiologie, de pildă, sisteme computerizate dotate cu programe speciale de recunoaştere a anumitor caracteristici (pattern-recognition) pot analiza imaginile tomografice şi radiografice, făcând astfel mare parte din munca unui medic specialist radiolog.
Până şi în avocatură - o profesie atât de strâns legată de natura umană, în toate aspectele ei - se pare că vor ajunge să lucreze calculatoare tot mai multe şi oameni tot mai puţini: s-a demonstrat deja faptul că nişte algoritmi bine proiectaţi pot să cotrobăie cu mare eficienţă prin mii de dosare, găsind conexiuni între cazuri şi elaborând sinteze - adică îndeplinind mare parte din munca de rutină, consumatoare de timp, a unui avocat.

A conduce un camion, de pildă, era - se presupunea -, o activitate extrem de dificilă, care solicita din plin capacităţi specific umane şi nu ar fi putut fi realizată de sisteme robotizate. Era vorba despre a recunoaşte obiecte aflate în mişcare, cu viteze diferite, în direcţii diferite, de a reacţiona în timp real, ajustând mişcarea maşinii în funcţie de toate aceste informaţii - o muncă, socoteau autorii, prea complexă pentru a putea fi efectuată de un sistem computerizat.

Sursa:www.descopera.ro

Ecrane,nu manuale

Daca in prezent doar cateva din materiile studiate de elevi si studenti mai apar in carti,in viitorul apropiat totul va fi studiat de pe ecran.Cativa cercetatori britanici de la universitatea Durham doresc sa implimenteze un nou proiect  ce va influneta considerabil educatia viitorului.Acest proiect,denumit "Clasa Star Trek",  consta in inlocuirea tabelor si a pupitrelor elevilor in ecrane cu multi-touch.Ei considera ca datorita acestor modificari,invatarea va fi mult mai usoara si mai interactiva pentru copii.In privinta sarcinilor de lucru,profesorul care va lucra la "touch screen-ul "principal sau mai bine zis "tabla digitala" va trimite catre celelalte "pupitre" diferite sarcini.Profesorul va putea in acelasi timp sa vizualizeze fiecare "pupitru" in parte pentru a observa cum elevi isi indeplinesc sarcinile.

Masina care merge singura

Tehnologia evolueaza din ce in ce mai rapid astazi.In materie de autovehicule,va aparea in curand si masina care se va conduce singura.Masina a fost proiectata de Google  in perioada anului trecut.Ea va fi mai mult un computer deoarece nu va mai dispune de volan,ci de un simplu laptop de pe care se vor efectua comenzile.Viteza maxima pe care ar putea atinge-o un astfel de vehicul va fi de 40 de kilometri la ora.Creatorii acestei masini considera ca in viitor vor fi mai putine accidente si totodata s-ar reduce poluarea.Alt avantaj este acela e ca oamenii vor mai fi mai destresati si vor avea mai mult timp liber.

16.Casa electronica

Capitolul cu numarul 16 intitulat "Casa electronica" din cartea "Al Treilea Val " de Alvin Toffler descrie casa viitorului.Aceasta casa  nu pare a fi departe de anul 2012.Din punctul meu de vedere,"casa electronica" are doar  parti pozitive .O parte pozitiva ar fi aceea ca majoritatea lumii va munci acasa.Oamenii nu vor mai fi nevoiti sa se trezeasca in fiecare dimineata sa plece la servici, iar programul de lucru si-l vor organiza ei insisi.In acest mod,ei isi pot imbina lucrul cu munca casnica.De asemenea,isi vor petrece mai mult timp cu familia.Al doilea lucru ar fi acela ca s-ar diminua aglomeratia.Daca oamenii vor munci acasa,nu vor mai fi nevoiti sa faca naveta in fiecare zi si in acest mod traficul va deveni mai fluent.Al treilea lucru care s-ar putea imbunatati in viitor ar fi economia.Criza economia ar putea disparea deoarece birourile nu vor mai fi functionale,iar in acest fel nu se va mai folosi atat de multa energie electrica,ceea ce duce la diminuarea cheltuielilor.

Bancnotele romanesti

     Ii folosim in fiecare zi pentru a  achizitiona diverse lucruri, pentru a plati diferite facturi sau pentru a plati  taxe.Da,despre bani este vorba.Banii sunt marfuri care indeplinesc funcția socială de echivalent general al tuturor mărfurilor în procesul de schimb.Desi ii folosim in fiecare zi,putini dintre noi stiu ce personalitati se gasesc pe ei sau care elementele definitorii care ii face greu de falsificat.Daca nu stiati,aflati acum.Elementele de siguranta de pe o bancnota sunt urmatoarele:
1.filigranul-constituit din doua componente pozitionate in stanga aversului, pe zona neimprimata: portretul personalitatii de pe bancnota si emblema BNR.
2.firul de siguranta-un fir ce devine vizibil cand bancnota este luminata din partea opusa privitorului.
3.elementul de suprapunere-element de design imprimat pe bancnota pe ambele fete,in acelasi loc
4.banda iridiscenta-o banda  verticala de culoare transparent aurie pe care are inscrisa, pe verticala, de sapte ori, valoarea nominala.
5.microtextul-zona imprimanta cu caractere foarte mici
6.imprimare vizibila in lumina ultravioleta- pe revers, imprimat cu cerneala vizibila numai in lumina ultravioleta, un patrulater ce contine valoarea nominala
7.imprimarea aurie-element de design de pe aversul bancnotei imprimat cu cerneala de culoare aurie dar care este specifica doar bancnotelor de 10 lei, 50 lei, 100  lei, 200 lei si 500 lei
8.imprimare in relief-elemente de design imprimate in relief
9.imaginea latenta
10.microperforatiile
11.cerneala care isi schimba culoarea
Prin urmare,exista 11 elemente de siguranta pe o bancnota.
Personalitatile care apar pe bancnotele romanesti sunt urmatoarele:
1 leu-Nicolae Iorga
5 lei-George Enescu
10 lei-Nicolae Grigorescu
50 lei-Aurel Vlaicu
100 lei-Ion Luca Caragiale
200 lei-Lucian Blaga
500 lei-Mihai Eminescu

Pe viitor,se preconizeaza ca vor aparea si personalitati feminine pe bancnote.Oare care vor fi ?

Al treilea val.Timpul

Timp.Un cuvant atat de simplu,scurt si usor de rostit,dar in acelasi timp cu nenumarate si dificile intelesuri.Desi abia am inceput sa citesc cartea "Al Treilea Val" de Alvin Toffler,am ramas uimita de ceea ce am descoperit despre timp.Primul lucru curios este acela ca acum mii de anii,timpul nu  avea aceeiasi seminificatie care o are si astazi.Timpul nu era o linie continua  pe care erau inscrise secundele,minutele,orele,zilelele,lunile si care se termina  la un moment dat intr`un viitor indepartat.Totul a inceput in "Primul Val".Pentru mayasi si hindusi,timpul era un ciclu,un  cerc urias :"istoria se repeta la infinit,iar vietile se retraiesc,eventual,prin reincarnare".Un alt lucru interesant era felul in care oamenii isi masurau timpul:"Un taran mentiona eventual "timpul de muls vaca".In Madagascar,o unitate de timp era "cat fierbe orezul";un moment era "cat se frige o lacusta".E impresionant cum acei oameni au stiut sa se adapteze situatiei.Abia in"Al Doilea Val",timpul a
"fost impartit in bucati exacte si uniforme".De atunci,toata lumea "functioneaza" dupa aceste "bucati impartite".Noi,oamenii din "Al Treilea Val",suntem extrem de norocosi ca ne-am nascut intr-un "timp"in care stim cat este "timpul".